marți, 28 august 2012

VERTIJ 55

toată seara
m-am gîndit la fericire

soarele se făcea tot mai mic
norii treceau ca spuma
pietrele deveneau
tot mai cenușii
umbrele se cheltuiau
ca trestiile
peste apa luminată

toată seara
m-am gîndit la fericire

pînă s-a făcut
noapte

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu