tremurătoare sevă
prin nisipul de om
urme pe scoarță
arborele și-a schimbat culoarea
metamorfoza permanentă
se strecoară în celule
sîngele se despică-n două
ca Marea Roșie
încerc să trec dincolo de păcat
un halou strălucește
steaua Magilor promițătoare
în spatele meu ispita
urăște transcendența
rămîn slujnica
lustruindu-și zilele
între flux și reflux
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu