pendulez
între alb și negru
hologramă fără țintă
ziua și noaptea
se-nchid între ele
scrijelesc drumuri
în palma destinului
spre groapa neagră
din închisoarea
celor o mie de așteptări
doar cerul e speranță
Doamne fă-te om
cu genunchii de piatră
imagineză infernul
teme- te
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu