marți, 28 august 2012

VERTIJ 42

vreau mîinile tale

umbrele toamnei erodează
anotimpul din creier
în inimă a crescut
o grădină de meri

(se contemplă pe sine)

toate se mișcă
după modelul atomic
lui îi datorăm
neliniștea

dă-mi mîna
să fugim prin sînge
îți ofer singurul punct fix
din Univers

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu