DRUMUL DE UNDE

Unda 61

nu probaţi zborul

vă depărtați
de trăirea circulară

doar puterea
celui cu o mie de aripi
lucidizează

numai emanația Lui
pune inele
pe cuiburi


Unda 62

am o cărare
să intru în desen
dar mă tem

la intrare
bocancii sînt mici

văd un copil

împrăștie
puf de păpădie

răspunde
numelui meu

o pasăre imensă

cade


Unda 63

zi de zi
orașul- colivie
plin de zbateri

Comprimă

cîte-un om
stă în catedrală
pe genunchi

Eliberează

pe frînghia cerului
pune-n cîrlig
orașul


Unda 64

Doamne
numărul păcatelor
umple de cuie

în căușul Tău
mă cuibăresc
ca o pisică bolnavă

Tu intri perfuzie

Pictezi
Vindeci


Unda 65

tavanul alb
plin de păsări
probează fizica
somnului meu

atrage

zborul omenesc
nu are formule

începe
dintr-o axiomă

dincolo de ochi
în creier