luni, 6 iulie 2015

DRUMUL DE UNDE

Unda 16

ți- am dăruit inima
cînd dădea în pîrg

o rodie
plină de stele

ai mușcat

am plîns mai tîrziu

într- o lună
cu cireșii- n floare

un fluture
captiv în geam

voia


Unda 17

nu veni
pe urme
cînd intru- n agendă

atîta responsabilități
atîtea obiecte
pentru o singură soartă
ce încape
într- o pungă de plastic

mi- e teamă
că n- ai să mă recunoști

un substantiv comun
printre imperative


Unda 18

O, acolo
m- am limpezit

un copil
a scăpat mingea în rîu

- plîngea și rîdea-

de- atunci
nu mi- e greu sufletul
nimic nu- mi lipsește

mingea sau viața

una sînt

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu