nesiguranța își face loc
cu coatele prin mine
ca un copil înfometat
printre oameni
pășesc prin viață
pe-o dîră de lumină
lutul mi-e plasa de siguranță
unde-i înclinat
răsăritul
rămîn necunoscuta
care-și tot caută pîrghii
să însemne ceva
visînd nevralgic
poduri sigure
multicolore
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu