marți, 4 martie 2014

Podul de hîrtie

între noi vîntul
și marele lac de tăcere

(privirea spre tine
tăiată de un cocor întîrziat
mă neliniștește)

n-am vrut mult
doar să pun sacul su sare
la picioarele tale

într-o zi
vei călca în golul
care-mi poartă numele

din clepsidra spartă
regrete nerostite
vor trezi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu