ALBASTRU- poeme phelyx

Cocorii, plecînd-
canon, sinonim cu cerul...

*

Între pămînt și soare-
omul, în echilibru...

*

Un om fără adăpost-
urmărește norii...

*

Silabe numărate-
zilele, și ele...

*

Cu tălpile goale-
uniune de nisip...

*

În așteptare-
secundarul, printr- o lavă...

*

În bibliotecă;
cu brațele întinse, cărți...

*

Livada înflorită;
se- aude Dumnezeu...

*

Greierii de metal-
ticăind a înserare...

*

Peroanele gării-
cute de timp, tocite...

*

În șezlong, sub un laur-
mirosul Raiului...

*

Cuțitele ceasului-
feliind timpuire...

*

Somnul, peste noapte-
heleșteu de spumă...

*

Azi suport orice-
am ucis o cobră- n vis...

*

Palpabilă suferință-
o gheară de fier...

*

Spațiul dintre noi doi-
puncte gînditoare...

*

Rănită, plec înapoi-
spre douăzeci de ani...

*

Pasăre plîngînd în vis;
cred că- i tinerețea...