toată seara
m-am gîndit la fericire
soarele se făcea tot mai mic
norii treceau ca spuma
pietrele deveneau
tot mai cenușii
umbrele se cheltuiau
ca trestiile
peste apa luminată
toată seara
m-am gîndit la fericire
pînă s-a făcut
noapte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu