Soarele,
tot mai palid;
sfîrșit de copilărie.
*
Bancă de lemn;
din copacul ce-a vuit-
scînduri de tăcere.
*
Pe genunchii tatei,
unde-am crescut-
s-a așezat pămîntul.
*
Miezul zilei,
nimic nu mișcă-
o pasăre taie cerul.
*
O frunză s-a lăsat,
ca un clopoțel-
în palma orbului.
*
Vară;
bătrînul poet,
o iluzie de tinerețe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu